Inspirație pentru gurmanzi, cu Adi Hădean

Săriți la conținut

Antet

Sunteți la conținutul principal

Adi Hădean

Chef și blogger

Unul din cele mai cunoscute nume ale scenei gastronomice românești, chef Adi Hădean este un reper în lumea gusturilor și un om pentru care gătitul reprezintă pasiunea de-o viață. Despre asta și multe altele povestește pe blogul său, adihadean.ro

Adi Hădean Nespresso

Focaccia cu roșii, brânză și ierburi aromatice

5 Iunie 2020Timp de citire: 5minTimp de pregătire: 60minDificultate: Mică

Sunt multe motive pentru care italienii sunt de admirat. Multe din cele mai bune și simple combinații de ingrediente își au rădăcinile în Italia și au ajuns să facă milioane de oameni din întreaga lume să plescăie de plăcere. Secretul stă în calitatea ingredientelor și în pasiunea pe care italienii o au pentru mâncare, fiind un subiect constant de discuții, mai ales în timpul meselor. Să muști cu nesaț dintr-o pizza Margherita, cu sos bun de roșii și mozarella proaspătă și să vorbești despre ce urmează să mai mănânci...asta înseamnă la dolce vita!

Că tot s-a sărbătorit săptămâna aceasta ziua națională a republicii Italia, eu vă propun o rețetă care o să vă facă să vă simțiți ca și cum ați fi în vacanță la Roma, sau Florența...sau unde vă place vouă mai mult în Italia.

E vorba de focaccia, care în definitiv nu-i altceva decât o pâine. O pâine turtită, crescută mai mult sau mai puțin, făcută în Italia după mai multe rețete cu specific local. Aluatul de bază e simplu și asemănător în cele mai multe dintre variante (apă, făină, sare, drojdie, ulei de măsline). Există mici diferențe la tehnică și destul de multe și variate la adaosuri (plante aromatice, legume, mirodenii, brânzeturi sau mezelărie), dar nu-i deloc complicat de plămădit.

Ca să o pregătiți aveți nevoie de:

  • 1kg făină alba 650;

  • 7 gr drojdie uscată;

  • 10 gr zahăr;

  • 20 gr sare;

  • 120 ml ulei de măsline;

  • 650 ml apă;

Aluatul se frământă astfel: amestecați făina cu drojdia, sarea și zahărul (puteți să le cerneți împreună printr-o sită cu ochiuri mai mari, căci aerarea ajută). Adăugați apa și uleiul și frământați 10-12 minute. Acoperiți cu un prosop curat și lăsați aluatul la dospit de seara până dimineața, în frigider.

Pentru coacere lucrurile-s la fel de simple. Nu e nevoie de un cuptor pe lemn, cu vatră, cu energie termonucleară sau mai știu eu ce artificiu. Nu. E nevoie de un cuptor decent, de uz casnic, care să coacă uniform (cât de cât), dar nici asta nu-i o condiție, doar aveți posibilitatea să întoarceți tava în cuptor oricând. Deci, cum faceți?

Focaccia cu roșii, brânză și ierburi aromatice

Întindeți aluatul într-o pătură groasă de 2-3 centimetri, într-o tavă unsă în prealabil cu ulei de măsline. Împungeți aluatul cu degetul arătător (fie, folosiți ce deget vreți) din loc în loc – asta va ajuta aerul din aluat să plece – nu-i nevoie de tot. Îndesați bucățele de brânză în gropile făcute cu degetul. Puteți pune și roșii cherry sau roșii uscate. Stropiți cu ulei de măsline și lăsați tava cu aluat cu tot într-un loc ferit de vânt/curenți de aer, măcar 30 de minute.

Focaccia cu roșii, brânză și ierburi aromatice

Presărați peste aluat sare grunjoasă, piper abia râșnit (dacă vă place), împrăștiați frunze de țelină sau pătrunjel, frunze de leurdă sau busuioc, poate chiar oregano (unele se vor arde, dar nu-i bai, ce se arde cade, dar nu înainte de a lăsa în urmă aromă – ba chiar aroma de fum e una de căutat și ușor de obținut astfel, mai ales dacă nu aveți un cuptor cu foc de lemne).

Coaceți 35 de minute la 220 de grade Celsius primele 10 minute și la 200 următoarele 20 de minute.

Focaccia cu roșii, brânză și ierburi aromatice

Când e gata, scoateți tava din cuptor și lăsați-o să se răcorească puțin înainte să o atacați. E minunată cât e caldă, dar dacă aveți răbdare și vă lasă inima să așteptați merge și rece. Mie îmi place să înmoi bucățele de focaccia în puțin ulei de măsline cu ierburi aromatice și să mănânc în timp ce mă gândesc că italienii trebuie să fie, în speță, un popor fericit.

Să aveți poftă și să fiți sănătoși!

Focaccia cu roșii, brânză și ierburi aromatice

Aripi de pui picante, îmbăiate în marinadă cu espresso

22 Mai 2020Timp de citire: 5minTimp de pregătire: 60minDificultate: Mică

De când cu statul acasă, ne-am transformat cu toții în bucătari. Dacă încă n-ați devenit campioni la frământat pâine și căutați ceva pe cât de bun, pe atât de simplu de făcut, am rețeta perfectă pentru voi. Nici nu-i nevoie să comandați la restaurant dacă vreți să mâncați ceva cât de cât bun spre minunat. Cu un minim talent și urmând pașii pe care-i descriu aici, puteți produce de la zero niște aripi picante și aromate pentru care o să mă pomeniți.

Ingrediente pentru 4 porții (sau 2, dacă vă e foarte foame 😊):

  • 1kg aripi de pui;

  • 2 linguri sos de soia;

  • 2 linguri sos de stridii;

  • Ulei de măsline;

  • Sare și piper;

  • Chimion arăbesc, boia afumată, usturoi pudră, boia iute, fulgi de chilli;

  • 1 espresso Nespresso de care vă place și vă unge pe suflet.

Procesul de preparare e foarte simplu și n-ar trebui să vă ia mai mult de o oră cu tot cu spălat vasele.

Pasul 1:

Spălați aripile și tapetați-le cu un prosop din hârtie, ca să fie uscate bine.

Pasul 2:

Preparați marinada (pentru 1 kg de aripi) din 2 linguri sos de soia, 2 linguri sos de stridii, 1 espresso Nespresso din care vă place, 1 lingură de ulei de măsline, 1 vârf de linguriță sare și tot la fel piper, chimion arăbesc, boia afumată, usturoi pudră, boia iute, fulgi de chili.

Aripi de pui picante, îmbăiate în marinadă cu espresso

Pasul 3:

Amestecați bine marinada și treceți, pe rând, aripile prin ea.

Pasul 4:

Încălziți cuptorul la 180 de grade Celsius.

Pasul 5:

Puneți aripile într-o tavă tapetată cu hârtie de copt și coaceți-le timp de 35 de minute.

Aripi de pui picante, îmbăiate în marinadă cu espresso

Pasul 6:

Ridicați temparatura la 200 de grade Celsius și mai lăsați-le la copt 5-8 minute, cât să capete un aspect rumen și frumos.

Pasul 7:

Nu mai sunt pași, mâncați aripile fierbinți, căci până acum sigur vi s-a făcut foame, sau cel puțin poftă.

Aripi de pui picante, îmbăiate în marinadă cu espresso

Opțional, dacă aveți răbdare, puteți ține aripile în marinadă, la frigider, 6-8 ore înainte de coacere. Astfel, au timp să absoarbă din plin toate aromele condimentelor și să vedeți apoi spectacol.

Rețeta e una pe cât de simplă, pe atât de delicioasă. Puteți pune alături niște sos Sriracha, dacă vreți o soluție faină și extra picantă. Vă încurajez să testați și cu niște sos de iaurt și usturoi. Sigur are să vă placă.

Poftă mare și să fiți sănătoși!

Rețeta pentru liniștea interioară. Și pentru un șalău cu mirodenii ca la carte.

15 Mai 2020Timp de citire: 10minTimp de pregătire: 15minDificultate: Mică

Ritualul meu zilnic în vremurile astea nu diferă mult de cel de dinaintea pandemiei. Soția mea se trezește cu o oră mai devreme decât mine, posibil și pentru că adoarme cu o oră înaintea mea. Apasă butonul espresorului care, cu sunetu-i familiar, îmi livrează o cafea. Mirosul, la fel de familiar ca sunetul aparatului, se împrăștie în încăpere iar eu știu că măcar o parte din viața mea e ca înainte. Prima cafea a zilei mele e de la Nespresso. Peste zi mai beau și altele, dar acasă e mereu asta. Chiar și la casa de la țară, unde ajungem rar, am dus un aparat și am făcut o mică provizie. Pentru că măcar uneori, vreau să merg la sigur.

Ne-am obișnuit să lăsăm mintea să se descurce pe cont propriu, în vreme ce de trup ne îngrijim în felurite chipuri. Cred că igiena mentală e esențială mai ales pentru vremurile de criză. E cel puțin la fel de importantă ca spălatul pe mâini, dacă vreți. Să cauți să-ți oferi mici bucurii, ajută. Să conștientizezi rutina benefică, tiparele distructive și diferența dintre una și cealaltă, ajută. Să privești în tine cu sinceritate și cu dorința de a înțelege de ce te bucură ce te bucură și de ce te sperie ce te sperie, ajută.

Și gătitul ajută, iar pentru mulți, a devenit terapie, alinare. Poate nu e cea mai simplă rută de scăpare spre o realitate reconfortantă, dar cu siguranță e una la îndemână și foarte căutată. Pentru cei cărora gătitul le sună nu doar a necesitate zilnică cât și a modalitate de deconectare de exterior și conectare cu interiorul, am o rețetă simplă, dar mai ales ușor de făcut. Merge cu orice fel de pește alb, fie el oceanic sau de apă dulce.

Veți avea nevoie de:

  • Fileuri de pește (alegeți voi ce vă place mai mult) – eu am folosit șalău;

  • Ceapă verde și ceapă roșie;

  • Roșii;

  • Ardei;

  • Lămâie, atât pulpă cât și coajă;

  • Un pic de făină prin care să treceți fileurile;

  • Un pic de ulei de măsline și un pic de unt;

  • Sare și piper;

  • Vin alb sau limoncello, dar dacă nu aveți, folosiți cu încredere supă de carne sau apă;

  • Pătrunjel

Procesul e simplu:

Luați fileurile (găsiți peștele gata filetat) și presați-le cu un prosop din hârtie. Presărați peste ele sare și piper, pe ambele părți, după ce le-ați crestat pe piele din centimetru în centimetru. Tăvăliți-le prin făină albă și scuturați-le ușor, ca să pierdeți excesul de făină.

Rețeta pentru liniștea interioară. Și pentru un șalău cu mirodenii ca la carte.

Frigeți-le un minut, pe partea cu pielea, într-un amestec de ulei de măsline și unt (nu mult, cât să acopere fundul tigăii). Întoarceți-le pe partea cu carnea pentru 15 secunde apoi scoateți-le pe o farfurie. În locul lor, turnați un gât de limoncello sau vin alb, sau supă de carne sau apă. Amestecați bine și adaugați ingredientele sosului: ceapă verde tocată, ceapă roșie tocată, roșii mărunțite, ardei tocat mărunt, coajă de lămâie și pulpă de lămâie.

Rețeta pentru liniștea interioară. Și pentru un șalău cu mirodenii ca la carte.

După ce se înmoaie toate, mai turnați în tigaie puțină apă, lăsați să dea un clocot scurt, potriviți gustul cu sare și piper, puneți peștele înapoi în tigaie cu pielea-n sus, presărați peste el pătrunjel tocat, din belșug, puneți un capac și stingeți focul. Toată treaba asta ar trebui să-vă ia cel mult un sfert de oră.

Rețeta pentru liniștea interioară. Și pentru un șalău cu mirodenii ca la carte.

E o rețetă pe cât de rapidă, pe atât de gustoasă, iar prepararea ei poate funcționa ca o pauză binemeritată chiar și în timpul programului de lucru. În plus, cred că, mai important decât faptul că vă veți bucura de o masa bună, e că veți petrece un timp cu voi înșivă pentru care e bine să fiți recunoscători. Societatea spune că a avea grijă de alții e o virtute. Chiar dacă nu direct, ne presează mereu. În același timp, uită să spună cât de importanți suntem ca resurse individuale de energie, inteligență și bucurie și cât de important e să avem grijă de noi, pe persoană fizică.

Așa că vă zic eu. Aveți grijă de voi. Nu vă impuneți să fiți mereu pozitivi, căci în așa vremuri nici nu aveți cum. Important e să rămâneți alerți, antrenați și pregătiți. Adaptarea la un nou fel de a trăi nu e ușoară, dar e inevitabilă, dacă vreți să trăiți.